O privire prin cartile de istorie si vom constata –fara prea mult efort- suprapunerea evolutiei învatamântului românesc pe etapele istoriei României moderne. O va confirma si „povestea” de 135 de ani a principalei institutii de cultura si învatamânt din judet, a carei „metamorfoza” de la gimnaziu si liceu a intrat recent într-o noua etapa, cea a colegiului; evolutie proportionala cu calitatea învatamântului. Este vorba de Colegiul National Ion Maiorescu.
          Avându-si radacinile în anii 1840, scolastica giurgiuveana va debuta de fapt în 1869 odata cu înfiintarea scolii primare si a gimnaziului (catedra de stiinte si literatura), în actuala cladire a C.N.I.M (atunci, fara etaj), pe care însa, sfârsitul razboiului de independenta o va gasi grav avariata de bombardamentele turcesti. Va fi reconstruita în 1895 si redeschisa special de însusi Carol I de România. O adevarata provocare va fi primul razboi mondial. Grav avariata de bombardamentele aviatiei germane si privata de întreg mobilierul sau în timpul ocupatiei (1916-1918), cladirea gimnaziului, numit dupa 1890 „Ion Maiorescu” (dupa un mare revolutionar pasoptist) îsi va reveni cu greu si numai sprijinita financiar de cetatenii si institutiile municipiului, de parintii elevilor. În 1919 devine liceu, iar la 10 ani mai târziu va capata si un etaj. Aste grame se vor consemna si în timpul celui de-al doilea razboi modial si în perioada de început a dictaturii comuniste, pentru a intra triumfal în anul 1994, la „rangul” de colegiu.
          Printre personalitati marcante, trecute în registrul culturii românesti, care si-au legat numele de aceasta institutie, ca elevi, profesori, ori directori, se numara: Tudor Vianu (1897-1964), Victor Karpis, Savin Popescu si multi altii.